– Alo? Ce faci bre, dormi?
\n– Nu ma, sunt treaz de la 6, talmaceste!
\n– Treaba aia e gata, s-a rezolvat si cu aia cu chestia cealalta, mai trebuie finalizata si treaba cu ceilalti si putem sa-i dam drumul…
\n– …?!
\n– Aaaa… n-ai inteles nimic, huh?
\nPai cum sa ne mai intelegem intre noi, ca din “treaba”, “chestia”, “combinatia” si “invarteala” n-o mai scoatem… Si mai si comentam ca astia mici scriu “a la messenger”…
\nO tinem numai in prescurtari si abrevieri, economia de cuvinte a ajuns la apogeu!
\nNu mai spunem mancare, ca are 3 silabe, spunem papa, castig o silaba!
\nTreaba aia tine loc de 4 propozitii frate, pai suntem noi nebuni sa pierdem atata timp?! Neah, bagam treaba si chestia si cel cu care vorbim isi scurt-circuiteaza neuronii incercand sa inteleaga daca vorbim de remediul contra matretii sau de avizele pentru contructii.
\nPana la urma traim intr-o lume a conventiilor. Regulile de circulatie sunt niste conventii, legile sunt niste conventii, dar prima conventie la care ne inhamam vrand-nevrand este limbajul.
\nVorbeam cu niste prieteni si ne ciondaneam pe tema “poti refuza conventiile sociale?“, eu fiind pe baricada care spunea sus, tare si cu aplomb “gogilor, totul este o conventie! Refuzi conventia, te autoexcluzi!”…
\nE, avand in vedere ca aceasta (comunicarea orala, zic) este prima conventie la care ne inhamam – si mai mult, cea la care se supune majoritatea – suntem gata s-o schimbam cu totii sau unii trag hais si unii cea?
\n", "protected": false }