Dupa ce pleci din Bucuresti pentru un amarat de week-end te astepti sa-l revezi atunci cand te trezesti cu farurile batand in tabla aia stramba pe care se labarteaza literele “B”, “u”, “c”, “u”, “r”, “e”, “s”, “t” si “i”.
\nDar nu e asa, cand se porneste exodul catre miezul actiunii te intalnesti cu bizonii (uzualii bizoni ce se bulucesc pe strazile noastre dimbovitene) de la iesirea din parcarea hotelului in care ai stat. Tot drumul claxoane, flash-uri, frane-n bot, degete pe geam, tot tacamul de “bucurestisme”, esti pe Valea Prahovei si te simti ca pe Mosilor…
\nE o alergatura din aia isterica, o depasire continua, o haituiala perpetua, de parca la o anumita ora se inchid portile orasului si daca nu treci de ele pana in momentul ala o sa ramai cu looser-ii in camp, pe partea cealalta, alergat de bursuci de Baragan!
\nNu mai conteaza melodia din difuzoare, nu mai conteaza ailalti din masina, Politia-radarele-semnele, soferul a insfacat volanul si tine in teroare motorul si cutia aia, cu ochii mijiti si injectati, aplecat peste bord, cu fruntea lipita de parbriz, cu un singur tel in cap: depasesc tot, nu ma depaseste nimeni!
\nSe fac oamenii muci, se infasoara table pe copaci si stalpi, se parcheaza masinile cu rotile-n sus, se rup capete de pod si parapeti de beton… nu conteaza, nimic nu conteaza, depasesc tot, nu ma depaseste nimeni!
\nCa e vorba de curbele de la Posada, unde toti vaneaza cele 3 locuri in care se pot face depasiri (ilegale, evident) sau ca e vorba de liniile drepte de pe A1 sau A2, situatia e la fel: bizones in action!
\nPentru voi, bizones, am o melodie draga mie,
\n\nATB – Don’t stop, da-i in dinti!
\n\n", "protected": false }