Sotul si sotia: Viata in universuri (uneori) congruente.

{ "rendered": "

S’nthianul reusi sa indeparteze interfata superioara a comenzii si se conecta la sistemul central prin palm-pod-ul implantat in brat. In secunda in care reusi sa deschida supapele…

\n

– Ma duc la mama. Nu te duce direct la concert, te astept la mama sa-ti iei biletul.

\n

– Uh-uh.

\n

… In secunda in care reusi sa deschida supapele, ezo-freonul se napusti cu putere in tuburile de supra-presiune…

\n

– Vezi ca ti-am pus pantalonii pe scaun. Nu-i lua pe aia de pe pat, sunt rupti in fund si n-am apucat sa-i cos.

\n

– Ihi.

\n

… in tuburile de supra-presiune si concentra toata energia cristalelor intr-un singur punct. Deja legat la consola, s’nthianul nu avu altceva de facut decat sa…

\n

– Si vezi ca n-ai bani in portofel, Ia-ti din dulap.

\n

– Daaa…

\n

… s’nthianul nu avu altceva de facut decat sa reorienteze raza energetica in punctul cel mai slab al blindajului senilatei amargenice. In momentul in care reusi sa tinteasca, senilata exploda in valuri de metalo-polimer topit, carbonizand instantaneu creaturile ostile. =Sfarsit=

\n

“Mda, buna carte!”, isi zise Cristi. Isi lua voios pantalonii de pe pat, arunca si-o bluza deasupra si-o taie la concert. La care concert nu reusi sa intre, pentru ca nu putu sa gaseasca biletul de intrare. Iar in drum spre casa ramase fara benzina si nu putu alimenta, pentru ca nu avu bani la el. Si plecand pe jos spre casa… a descoperit ca s-a fatait toata seara cu un gauroi care ii lasase la vedere chilotii cu Mos Craciun, chiloti primiti cadou de la nevasta. Asa ca atunci cand ajunse acasa ii facu nevestei un scandal monstru, pentru ca nu i-a spus ca trebuia sa ia biletele de la soacra-sa, ca pantalonii-s rupti in fund si pentru ca nici macar nu putuse sa-i puna niste bani in portofel. Iar nevasta-sa ii trase o franzela uscata peste ochi, pentru ca ea-i spusese iar el nu mai vroia sa recunoasca.

\n

Iar toate astea se intampla pentru ca fetele nu inteleg ca noi – barbatii – cand gasim ceva care ne place, ne refugiem in universuri paralele!

\n

Langa noi poate exploda oala cu presiune, cu tot cu gaina aia batrana din ea, daca noi ne uitam la televizor la un film cu tanti frumos si masini rapid!

\n

Se poate revarsa toata apa din cada – inundand inca 4 etaje mai jos – daca am gasit o carte care sa ne acapareze toata atentia.

\n

Iar daca ne-am apucat sa jucam un shooter la computator… apai poate sa arda toata casa, ne oprim doar atunci cand ia foc monitorul!

\n

Iar sotiile sau iubitele noastre nu pot intelege asa ceva! Cum sa nu poti intelege, e foarte simplu: e vorba de universuri paralele! Si nu e vorba ca ne refugiem, ca nu fugim de ele… (nu intotdeauna), ci e vorba doar de o focusare exclusiva a atentie asupra unui singur punct de interes.

\n

Nu, nu e vorba de lipsa atentiei distributive ci este mai mult o anihilare temporara a acesteia. Pur si simplu, sunt momente cand te intereseaza exclusiv ce face personajul preferat de… desene animate! Si nimic altceva nu conteaza!

\n

Iar jumatatile noastre feminine par sa nu inteleaga acest proces cognitiv complicat si vor sa ne uitam si la film dar sa fim si atenti la ce ganguresc ele, dragele de ele. Iar asa ceva… nu se poate! Domnilor, am dreptate sau ba?

\n", "protected": false }

Pe aceeași temă


Comentarii

Lasă un comentariu...