Solidaritatea românească? Nu să egzistă!

{ "rendered": "

Gata, m-am oprit după ziua asta agitată, am iar o sangria sub nas, în timp ce în urechi îmi zâmbește un jazz prietenos…

\n

Azi ar fi trebuit să se publice un articol despre niște oameni mișto care nu bagă bani în reclame… ci în plantări de copaci. Dar nu s-a publicat, nu mă întreba de ce. Din păcate ăsta a fost doar un semn că lunea asta nu e cea mai mișto din viața noastră.

\n

Nu de alta dar ne-am trezit cu bara spate de la dubă înfundată într-un colț. Nu e o dramă, doar că înfundătura aia făcea să nu se mai deschidă ușile din spate. Și asta însemna că scuterul era blocat înăuntru… și multe alte coșmaruri organizatorice.

\n

La reprezentanța Opel au zis că ne ajută cu drag. În august. Am râs.

\n

Așa că am întrebat pe Facebook dacă știe cineva vreun român de-al nostru care muncește pe undeva prin Barcelona sau prin împrejurimi.

\n

Au rezultat două chestii. Una nașpa… și alta mișto.

\n

Cea nașpa este că au început deja să se strângă comentarii cum că “românul e nașpa și nu ajută niciodată!“, “Solidaritatea românească nu să egzistă!”, să n-am așteptări de la neamul ăsta și altele de același gen. Ăăă… n-am avut nervi și le-am șters. Și i-am și banat pe exhaustați. Dacă e atât de nașpa… nu văd de ce mai folosești limba asta.

\n

Cea mișto… este că n-au venit multe comentarii, dar deja am primit două variante de rezolvare așa.

\n

Interesant este ce s-a întâmplat în mesaje. Pentru că am primit vreo 20 cu nume și număr de telefon. Și… “Sună-l, spune-i că suni din partea mea!“.

\n

Ba, mai mult… m-au sunat aproape instantaneu din țară, să-mi dea variante de rezolvare (prietenul Gringo a sunat cam la 15 secunde de când am postat cererea de ajutor, de zici că altă treabă pe lumea asta n-are! Mulțumesc frumos, minunatule!).

\n

Am sunat, am rezolvat, totul bine… acum sangria.

\n

Situație din care rezultă două chestii:

\n

a) Mulțumesc frumos pentru tot ajutorul dat. Faptul că ați sărit… m-a făcut să mă simt, din nou, parte a unui întreg puternic și frumos! Jos pălăria!

\n

b) Nu-mi dau seama de ce au unii preocuparea asta bolnavă de a-și face “coechipierii” de rahat. De ce, atunci când vine vorba de români… cei care sar primii și-aruncă cu rahat sunt tot români.

\n

În rest… să fiți bine! Și-ai voștri să fie bine!

\n

A, și-un apus… l-am prins pe fugă, cu zâmbet și relaxare.

\n

\n", "protected": false }