Sa pui “still” unei relatii e pagubos spre fatal.

{ "rendered": "

Am vorbit saptamanile trecute despre problemele in relatie, despre cum ar putea fi solutionate, despre variante de iesire din criza.

\n

Pe mail am primit, in mai multe randuri, intrebarea asta: daca punem relatia pe hold si petrecem ceva timp singuri avem mai multe sanse sa reparam ce nu merge intre noi?

\n

Eu va spun sincer ca nu cred ca “Ma mut pentru cateva saptamani la mama!” va rezolva ceva.

\n

De ce?

\n

In primul rand pentru ca amandoi vor cauta sa se bucure de eliberarea din constrangerile normale ale unei relatii. Beri cu baietii pentru el, cafenele cu fetele pentru ea, iesiri noaptea, diverse petreceri… iar toata aceasta socializare – in timp ce relatia este incerta – va subrezi increderea celor doi.

\n

Apoi, distanta asta are sansa sa creasca dorul unuia pentru celalalt. Dar in timpul asta ce ne facem cu pofta de… gatit? Da, stiu, teoretic el se trage singur de mustati iar ea… face ce stie ea. Dar de multe ori nu ramane asa. Si daca el ajunge sa se dea huta-huta in leagan cu vecina de la 3? Sau daca ea se simte atat de singura incat… ajunge sa discute aprins cu vreun coleg? Ce se intampla cu relatia? Praf si pulbere!

\n

In plus… atunci cand se ajunge la pauza asta, se ajunge dupa ce unul dintre cei doi propune chestia asta (hai sa lasam vrajeala cu cei doi hotarasc impreuna, nu cred in asa ceva nici daca ma pici cu ceara!). Si in timp ce cel care propune ajunge acolo unde si-a dorit – la un time-out (in care sa faca ce si-a dorit) – celalalt… ce zice, cum se simte? Iti zic eu: nasol.

\n

Ar mai fi cateva argumente impotriva ideii asteia care spune ca o pauza poate repara relatia, dar nu vin sa le insir si pe alea, cred ca mi-am facut explicat punctul de vedere.

\n

Dar ma gandesc ca unii ar putea sa ma contrazica. Si ii invit s-o faca mai jos, prin comentarii.

\n", "protected": false }