Uneori suntem prosti. Bine, cu siguranta nu toti. Adica… nu tu, de citesti acum textul, ma refer la noi, ceilalti.
\nNoi, ceilalti, uneori suntem prosti (deci nu tu, chill).
\nUneori tot ceea ce conteaza este ambalajul. Uneori reactionam la ce este deasupra, chiar daca vedem si ce este dedesubt. [sursa foto]
\nDe prea multe ori conteaza mai mult pentru noi forma, si mai putin continutul.
\nNe suparam pe amicul care se rasteste la noi ca nu avem grija de sanatate… pentru ca se rasteste. Si ne suparam pentru asta in loc sa apreciem ca-si bate gura ca sa ne faca noua un bine.
\nIntre prieteni ni se pare destul un Multumesc! de complezenta, dar nu apreciem o privire din care straluceste toata recunostinta din lume.
\nLa munca ne declaram fericiti cu un Bravo! gol si fara pulpa dar zis in public, in loc sa fim fericiti cand ni se strange mana in privat si ni se spune Chapeau!.
\nIn cuplu ne culcam pe-o ureche si plescaim multumiti atunci cand partenerul ne captuseste la sfarsitul unei convorbiri telefonice uzuale un Pa, te iubesc! spus la repezeala si fara nicio intonatie, in loc sa apreciem ca jumatatea noastra s-a trezit cu o noapte in urma si ne-a adus la pat niste pastile de gat, ca tuseam prea tare in somn.
\nCa sa termin cu exemplele… apreciem cand cineva ne spune lucruri urate intr-un fel frumos, dar ne suparam cand cineva ne spune lucruri frumoase… vorbind urat.
\nSi problema nu este ca nu apreciem acele lucruri care inseamna intr-adevar ceva, problema adevarata este ca ne plangem si ne aratam nemultumirea daca una dintre manifestarile alea de forma nu sunt acolo.
\nNe plangem ca ne lipsesc complezentele si uzualele zilei, in loc sa apreciem ca simtim recunostinta, dragoste, grija si altele asemenea lor, toate primite prin gesturi adevarate, pline de substanta.
\nIa-i o floare iubitei tale azi.
\n[si poate maine te va surprinde si ea cu ceva frumos]
\n", "protected": false }