Povestea lui Nelu – IV. Examenul. [Nelu 4]

{ "rendered": "

In noaptea aia s-a mai plimbat pe strazi si-apoi a dormit la un amic de-al lui care se mutase si el in Bucuresti.

\n

A doua zi si-a facut planul si s-a infatisat la Cabrio-girl cu un buchet de flori.

\n

– Vreau sa ne despartim!

\n

\n

– Poftim?! Cum adica?!

\n

– Mi-am dat seama ca e mai bine asa. Fara suparare, fara certuri, pur si simplu, suntem oameni adulti si cred ca e mai bine asa.

\n

– Nelu, nu poti sa ma lasi asa, mi-am facut si eu niste planuri, plus ca eu tin la tine…

\n

– Nu, crede-ma, nu mai are rost. Nu stiu ce…

\n

Ea incepe sa lacrimeze abundent, se lasa sa cada intr-un fotoliu, se uita in ochii lui si…

\n

– Draga mea, nu are rost sa plangem acum… a zis Nelu, care se dadea impasibil dar, pe interior, era moale si pufos ca flanelele alea spalate cu Lenor si Persil.

\n

Pauza lunga in discutie, el ar fi plecat dar parca tot mai astepta o confirmare, mai spera la o vorba, la ceva…

\n

– Bine, hai ca eu plec, o sa vin alta data sa iau hainele de la tine, si as vrea sa…

\n

– Sunt gravida!

\n

Pe Nelu l-a palit asta in moalele capului, nu mai era nici un fotoliu disponibil si s-a lasat (mai mult pravalit) in fund pe parchet (masiv, de stejar, lux!). Nu se astepta la asta nici mort! Gravida?! Cum gravida?! Pai nu lua pastile?! Pai, stai putin, in urma cu vreo doua saptamani parca ii venise momentul ala cu tampoane! Si cum sa fie gravida cand el ii luase pastile anti-belea in fiecare luna?!

\n

Dar, in loc sa arunce acest torent de intrebari catre Cabrio-girl, el a spus asa:

\n

– Felicitari! Baiat sau fata?

\n

Adica… atat a putut el sa scoata pe gura, atat! Si dupa ce-a scos ineptia asta din gura avea senzatia aia ca s-ar pali singur cu tigaia peste fata…

\n

– Nu stiu, e prea devreme sa stim. Vroiam sa-ti spun altfel, dar…

\n

q`- Da, nu, adica da, inteleg, e ok, e bine ca esti bine… dar nu ma asteptam… ce sa zic, misto!

\n

– Da, si eu m-am bucurat enorm… o sa fiu mama, iti dai seama?! Si tu… tata!

\n

Lumea lui Nelu ii era brusc stramta, nu prea mai gasea nici aer de respirat, parca si lumina de-afara era diminuata serios… si a mai reusit sa spuna

\n

– Trebuie sa ajung urgent undeva. Ne auzim mai tarziu.

\n

A pupat-o, a fugit din casa si m-a sunat sa-mi povesteasca. Eu am concluzionat scurt:

\n

– Nelule, ai sfeclit-o! Asta e mai rea decat ma asteptam…

\n

– Nu e rea mai, e gravida!

\n

– Dar nu lua pastile? In sfarsit, a facut testul ala cu pipilica pe chestia aia de plastic, a fost la doctor sau a spus si ea, asa… poate-o fi balonata.
\n

\n

– Eram sigur ca n-o sa te bucuri!

\n

– Ma bucur, ce sa zic, ma bucur… dar oricum ar fi trebuie sa faci si un test de paternitate. Auzi, da’ ia spune-mi si mie o treaba… ce examen a fost ala, ma? Pai tu vrei sa stii daca te iubeste pentru bani sau nu, si tu-i spui ca pleci in lume?!

\n

– Pai… eu asa m-am gandit ca ar trebui facut.

\n

– Nu ba, daca vrei test te organizezi cum trebuie si asa afli. In plus… daca asta cu bebelu’ e pe bune, si daca-i al tau, cade testul, nu?

\n

– Pai nu, dar cum trebuie sa fac testul?

\n

Si i-am explicat, cu detalii, cu intindere pe o perioada de 3 saptamani, cu variante si posibile solutii. A fost de acord. Si dupa vreo 3 zile, noua varianta de test a fost aplicata.

\n

Rezultatul? Delicios!

\n", "protected": false }

Pe aceeași temă


Comentarii

Lasă un comentariu...