Politica externa, Serbia, Kosovo…

{ "rendered": "

\"kosovo\" Vad ca fierbe tara in continuare, majoritatea cunoscutilor mei au o parere destul de clara, unii pro, altii contra pozitiei Romaniei fata de independenta Kosovo.

Eu m-am invatat sa nu deschid gura pana nu sunt sigur de ceva, parerea-mi place s-o bazez pe cunostinte, nu pe datul cu presupusu’…
Ce imi dau seama insa, este ca din punct al diplomatiei externe, Romania nu prea avea alta varianta decat sa tina iar partea Serbiei.
Chiar daca in timp s-a tot folosit ideea ca in relatia Romania-Serbia, Romania este “mai prietena” decat Serbia, pana la urma cele doua tari sunt legate de mult mai multe lucruri, deja este un parteneriat care se intinde pe o perioada mult prea lunga ca sa ne facem brusc ca ploua.

Pentru ca, din punct de vedere subiectiv, criza Kosovo (sau cum vreti sa-i spunem) ar putea fi comparata cu (cea mai proasta varianta posibila) o criza ipotetica ce ar putea surveni in Transilvania noastra.

Si atunci, ce te-ar putea enerva mai mult decat intruziunea altor tari in treaba noastra? Daca noi, ca stat, teritoriu, entitate, suntem recunoscuti de atata amar de vreme, cat de corecta ar fi ruperea unui teritoriu romanesc si declararea lui ca “independent”?
Si la fel, cat de fair ar fi fata de noi ca tara, protapirea cu mainile in sold a unei tari vecine si recunoasterea ca stat independent a respectivului teritoriu?

Ok, situatiile sunt diferite, comasarea etniilor din Serbia-Kosovo duce la o stare de fapt mult diferita, de acord. Dar pana la urma, din punct de vedere al politicii externe, pentru Romania exista Serbia. Si atat. Macar pana cum.

Am auzit multe voci care tot aclama faptul ca americanii au recunoscut noul stat. Asa, si?!
Pai care ar fi treaba lor? A, ca si mot mondial, buricul Pamantului, normal ca si-au intins hulpavi labele si in zona asta, doar vorbim de centura de castitate a Rusiei, daca americanii se protapesc bine in zona asta atunci problema scopirii Rusiei se rezolva in mare parte.

Dar totusi, ca insemnatate pentru relatiile noastre, ii da ceva, cel mai mic lucru, dreptul SUA sa-si dea cu parerea?

Pana la urma am facut ce era normal sa facem. Poate ca, totusi, am fi putut face asta intr-un mod mai discret, nu cu toate tobele duduind… asta e adevarat.

\n", "protected": false }

Pe aceeași temă


Comentarii

Lasă un comentariu...