Măi, ciudate și contorsionate vremuri trăim.
\nSigur, nu ne comparăm cu generațiile care au prins cele două războaie mari sau cu cele care și-au luat în piept anii ăia cei mai grei ai comunismului… dar se pare că recuperăm la capitolul dramă.
\nAm început să simt tensiunea asta din ce în ce mai tare. Și media are și ea rolul ei în asta, pentru că pe lumea asta exiștă știri de informare… și mai exiștă știri construite parcă doar pentru panică.
\nMă rog, la situația în care suntem, te angoasează până și știrile normale la cap, cele făcute pentru informare…
\nȘi pare că toată angoasa asta, toată tensiunea, tot amalgamul ăsta se acumulează.
\nIar situația este completată de anularea vacanțelor, constrângerea de a rămâne în țară și de a merge în doar câteva locuri…
\nCumva tensiune peste tensiune.
\nȘi mi se pare că au rămas foarte puțin preocupați de propria sănătate a minții.
\nPrea puțini care-și fac griji că o iau prin boscheți cu capul.
De aici și urletele continue care se aud de pe Facebook.
\nEfectiv mi se pare că a ajuns ca un apartament în care ocupanții se ceartă și se bat nonstop, de ți-e și frică să treci prin fața ușii, d-apăi să și intri.
Din angoasă s-a născut și radicalizarea asta a tuturor taberelor.
\nNici nu mai contează pe ce bază s-au format taberele… că COVID există sau nu există, că vaccin sau că nu vaccin, că mască ori că nu mască… e tot un urlet și-o luptă a proletariatului împotriva sinelui său, de zici că se construiesc și se distrug imperii printr-o înșiruire de comentarii în doi. Sau trei. Peri, zic…
Eu am tot tăiat. Din sursele de informare, din prietenii pe care-i urmăresc, din paginile pe care le vizitez… mi se pare singura variantă de a rămâne măcar relativ întreg la cap.
\nPentru că toată lumea-și urlă propriile idei și le ridică la nivelul adevărului absolut… așteptând, parcă, să-i vadă pe ceilalți supunându-se cu capul plecat.
\nCă sabia nu-l taie. Dar nici nu vede soarele…
Selectează. Șterge. Taie. Rămâi întreg la scufiță, că de bujbeci e plină lumea…
\n", "protected": false }