Gata, am facut-o si pe-asta! Vorbeam aseara cu sotia mea (hehee, suna simpa, nu?) si spuneam amandoi ca ne simtim ca dupa o lunga perioada de munca la un proiect. N-am mai stiut de capul nostru, tot ce gandeam si vorbeam era despre nunta, despre ce trebuie facut, despre ce a fost facut si n-a fost facut bine… am incercat sa nu va terorizez si pe voi, aici pe blog, cu nunta dar nu stiu cat am reusit.
\nOverall a iesit asa cum ne doream. Nu opulente, nu straluciri orbitor de costisitoare, nu limuzine, elicoptere si alte scumpeturi care ajuta la creearea unei povesti false despre noi. Am fost noi, au fost familiile si prietenii nostri, si a iesit, asa cum ne-am dorit foarte mult, o petrecere foarte tare la care lumea a dansat si s-a simtit bine.
\nA, ca puteam face, probabil, o petrecere cu 800 de persoane… asta e altceva, dar am preferat sa ii cunoastem pe toti invitatii, nu sa ne intrebam unul pe celalalt cum il cheama pe mustaciosul de la masa 27 sau pe roscata de la 12. Ca puteam avea focuri de artificii de 30 de minute, pentru a putea spune dupa cat a costat si a impresiona oamenii… si asta-i alta poveste care nu ne-a placut. Ca puteam veni cu alte fel-de-feluri de nebunii… probabil ca am fi putut. Dar nu am crezut nici o clipa ca ar fi ajutat la ceva, dimpotriva, pentru ca ne cunoastem prietenii prea bine.
\nIn sfarsit… ca sa nu ma mai lungesc aiurea si pe o tema despre care am mai vorbit… oamenii ne-au spus ca s-au simtit tare bine, si asta a contat pentru noi cel mai mult. Pana si cei mai putin sociabili dintre prietenii mei au vorbit non-stop si au dansat/plimbat/ras si zambit, deci… mission accomplished!
\nA, si… apropos, n-a fost nici nunta anului, si nici nunta verii. A fost nunta noastra. 🙂
\n", "protected": false }