Nu emo… ipo (criti).

{ "rendered": "

\n

Stand pe plaja la leneveala pe stilul pensativ a venit un simpatic sa ma intrebe ceva despre emisiune. Dupa ce l-am lamurit mi-a zis ca-mi mai citeste si blogul… discutia s-a lungit si am ajuns la un moment dat la tema “rolul blogosferei”. Evident ca n-am ajuns la nici un rezultat demn de Nobel dar asa mi-am adus aminte de un inceput de discutie pe tema asta la Webcamp.

\n

Cei care au fost acolo sau au urmarit pe net stiu despre ce-i vorba… in timpul prezentarii lui Budha au venit niste intrebari din public, una dintre ele atacand exact zona asta, a bloggerilor mari care, se zicea, sunt responsabili si ar trebui sa dea un exemplu pozitiv si contructiv prin posturile si atitudinea lor.

\n

Cand discutia s-a intetit a luat Bobby microfonul si a luat o pozitie care a cam taiat avantul degetelor indreptate.

\n

E, ideea asta ar putea avea o urma de suport daca… nu am fi atat de ipocriti. De ce spun asta? Pentru ca asa ne-am obisnuit: popa trebuie sa fie asa si pe dincolo, sa fie bun si intelept, sa nu faca nimic care sa jigneasca bunul simt. Dar cand cineva intreaba daca noi suntem asa spunem “da’ ce frate, eu sunt popa? Daca ala s-a facut popa sa se tina de treaba!”. Deci de la el cerem tot, de la noi nimic.

\n

Daca noi suntem mecanici auto si luam spaga pentru eu-stiu-ce-chestii ni se pare normal sa luam banii aia. Dar daca mergem la doctor si dam spaga atunci plecam acasa scandalizati de chestia asta, “adica cum frate, nu e platit pentru asta?!”.

\n

La fel sta treaba si cu bloggerii… “frate, daca e blogger mare si e citit are o responsabilitate, trebuie sa dea un exemplu! De ce vorbeste Zoso urat si se ia de toti, asta nu e exemplu bun! Da’ halalalt de ce vorbeste atat de urat si zice %^$#!, nu e frumos, ar trebui sa-si supravegheze limbajul!”.

\n

Oare de ce ne place noua sa cerem de la toti imposibilul, fiind in acelasi timp extrem de indulgenti cand vine vorba de noi?

\n

Adica eu inteleg sa fiu critic si exigent atunci cand sunt fara pata. Dar daca stiu ca sunt patat (sau macar normal) n-ar trebui sa ma dau pe mukles si sa las oamenii in pace?

\n

Si alta chestie… de ce bloggerii trebuie sa dea un exemplu si sa-si ia chilotii mulati de salvatori ai lumii (daca ati vazut Hancock stiti despre ce zic – daca nu… vedeti filmul, e spumos)? De ce n-ar trebui sa faca acelasi lucru si revistele, ziarele, televiziunile?

\n

Pana la urma eu cred ca tine de sinceritatea bloggerului si de empatia ce il leaga de cititorii lui. Daca el scrie si sunt multi cei care il citesc* am putea spune ca pune in propozitii si fraze punctul de vedere al celor care il citesc. Si atunci de ce ar trebui el sa se autoproclame zeul lor si sa se apuce sa le altereze atitudinea, gusturile si optiunile?

\n

 

\n

*dap, sunt si cititori care nu sunt de acord cu ce citesc dar totusi revin. Dar cred ca suntem de acord daca spun ca ei exista intr-o pondere mai mica decat cei care aproba ceea ce citesc.

\n

 

\n", "protected": false }