Stiu, v-am asasinat cu asta cu fumatul, daca-mi intelegeti framantarea de furnica trairista va rog sa ma tolerati. Daca nu… va voi intelege absenta de pe blogul asta in urmatoarea perioada.
\nAzi am repurtat prima victorie in lupta antifumat, am mancat la Trattoria il Calcio in zona de nefumatori! Stiu, pentru voi, cei care nu fumati, marea mea bucurie v-a ridicat o spranceana a nedumerire. Pentru mine insa a fost o revelatie… fara fum?! Fara oameni-furnale?! Fara ospatari care schimba scrumiere?! Hi hi hi… Interesanta experienta, incet-incet ma dau pe brazda! Azi am fumat numai 3 tigari si cu toate ca am avut cateva momente (maxim 240) cand dadeam sa ma sui pe pereti, m-am tinut tare.
\nA, a mai fost un moment ciudat, dar din categoria naspa… la prima tigara de azi mi s-a facut rau, cu ameteli, genunchi inmuiati, tremur de maini si altele din registrul asta. Si, recunosc, pentru prima data in viata am inteles pe pielea mea ce inseamna dependenta. Pentru ca, vedeti voi, fumatorii au zisa asta, “Mai, pot sa ma las cand vreau eu!” si ei cred in asta, sunt convinsi, pana cand… incearca sa se lase si nu reusesc (sper ca ati observat ca atunci cand vorbesc despre fumatori, vorbesc despre “ei”).
\nAm inteles ca e cazul sa citesc cartea pe care mi-ati recomandat-o multi, promit sa incep s-o citesc in week-end-ul asta. Pana atunci trag singur de mine. Dar, de fapt, nu sunt singur, caci cele cateva sute de comentarii mi-au aratat ca, pana la urma, suntem multi in situatia asta, si cei mai multi au aratat ca se poate. Si asta-mi da putere. Asa incat… de duminica incerc varianta cu tigari zero. Sper sa mearga!
\nTarget-ul de maine: maxim 2 tigari. Sper sa iasa.
\nInca o data… merci!
\n", "protected": false }