Ne scufundam incet in rahat.

{ "rendered": "

[play si citeste]

\n

\n

E 02:28 A.M. S-a facut sambata. Pe twitter mai apar mesaje razlete, cativa sunt in club si impartasesc ce li se intampla.

\n

Altii isi dau turn-off si anunta asta printr-un twit simplu si simpatic.

\n

La teve se lungesc imaginile unui film sumbru, am incercat sa-l vad acum cateva zile si mi s-a parut prea incalcit.

\n

Aud afara cei doi maidanezi harjonindu-se.

\n

Andreea e in pat, cred ca deja a adormit.

\n

Ascult in loop o melodie, deja cred ca e a 14 oara cand reincepe, n-am de gand s-o opresc.

\n

Daca ai dat [play] cred c-o auzi si tu.

\n

Mi se invart in cap imaginile si senzatiile din timpul saptamanii asteia. Deasupra tuturor concluziilor e o umbra urata si amara, mi se invart in cap imaginile cu caii de la Letea, cu bucati de carne atarnand din burti, cu sange in gura, sarace suflete chinuite. Reusim sa-i salvam? Nu stiu, sper asta cu putere, mi se pare ca se strang prea multe pacate peste noi, se vor razbuna cumva, sunt sigur.

\n

Pe ei incercam sa-i salvam noi. Dar… pe noi cine ne va salva? Mi-e din ce in ce mai clar ca avem nevoie sa fim salvati. Am esuat, sfidam bunul simt, ne balosim gandurile scarboase cu voce tare pe oriunde.

\n

\"lacrimi

\n

Ne scufundam incet in rahat. Cu totii, ca un tot, nu ca entitati diferite.

\n

Ne crestem copii in lumea in care revistele au coperti cu dive porno.

\n

Apreciem nulitati, votam hoti, ne ingramadim sa blestemam si sa injuram cu pofta.

\n

Distrugem binele, desfiintam binele, il anulam.

\n

Adulam raul, ne drogam cu el zilnic, il sadim in fiecare loc al vietii si mintii noastre.

\n

Incercam sa facem bine dar abandonam deja de la nivel de gand, alegand promiscuitatea lenevelii in rau.

\n

Cine ne va salva pe noi? Mi-e clar ca noi singuri nu reusim.

\n

Nu reusim acum si nu vom mai reusi niciodata… pentru ca nu mai incercam. Nu mai incercam de mult sa ne salvam.

\n

Am abandonat ideea, deja uram ideea de a fi salvati. Caci, pentru a fi salvati trebuie sa avem puterea sa ne privim gunoaiele din noi si jegul care ne acopera.

\n

Cine va salva lumea asta?

\n

Pe noi cine ne va mai salva?

\n

Mai e cineva acolo destul de puternic pentru a ne salva?

\n

Dar… meritam, oare, sa fim salvati?

\n

Hai, nu ma bagati in seama, sunt obosit si poate asternand gandurile astea oarecum aleatorii pe bucata alba de html din fata mea nu fac altceva decat sa-mi caut depresia.

\n

Oricum… decat caramida asta care ma apasa pe piept acum, parca as prefera o depresie. Macar atunci as putea sa ma vaiet… iar acum nu fac altceva decat sa ma acuz.

\n

Sunt om. Om printre oameni. Oameni printre oameni. Si toti avem nevoie sa fim salvati. De cine?!

\n", "protected": false }

Pe aceeași temă


Comentarii

Lasă un comentariu...