Motociclistu’ urla-n tub!

{ "rendered": "

M-am dat cu motoreta de enduro si cross vreo 8 ani. Apoi am trecut pe super-sport, ca se umflasera biscuitii-n biceps. Dupa cateva patanii am lasat doua roti si pentru ca sunt prea batran si prea lenes ca sa ma intorc la moto-cross… am ales quad (ma rog, hai sa-i zicem ATV sa stie lumea despre ce zic eu aici).

\n

In perioada in care m-am dat cu super-sportul ( o Kawa de 900cc) am invatat ce inseamna mersul exclusiv pe asfalt si nu prin padure, asa cum facusem 8 ani frumosi. [sursa foto]

\n

Printre altele am invatat ca toba zgomotoasa te scoate din belele uneori. Ca te apropii de stop si ca pasagerul care tocmai se decide sa coboare din masina oprita pe banda III te aude si nu-ti mai deschide usa in gura… ori ca pietonul care se arunca sa traverseze te aude si apoi te observa, renuntand la a se mai pravali peste benzi… sau ca domnul cu Escort bleu te cauta in oglinzi, inainte sa schimbe banda 1 cu cea de-a 3-a, pentru ca te aude aproape… in fiecare dintre aceste cazuri conteaza ca toba ta sa fie sport, sa se auda.

\n

Dar n-o sa inteleg niciodata de ce trebuie sa fii atat de retard incat sa mergi la 1 noaptea pe un bulevard marginit de blocuri de 10 etaje cu motoreta ta cu toba sport in treapta a 3-a de viteza, la 8.000 de ture!

\n

Poate sta pe-acolo barbatul de care s-a indragostit si pentru care te-a parasit fosta ta iubita… poate sta fosta ta diriga din liceu… sau poate s-a mutat seful tau acolo, si – poate – in oricare dintre aceste cazuri ar fi de inteles. Dar nu cred ca stau toti trei pe acelasi bulevard, si chiar de-ar sta… nu cred ca sta cate unul din asta in fiecare dintre cele 25 de blocuri de pe fiecare parte a bulevardului. Ceea ce ne aduce back to the basics… esti retard.

\n

Si-acum hai sa-ti povestesc ce s-a intamplat pe strada Imparatul Traian, Sectorul 4, Bucuresti, acum ceva multi ani:

\n

Se facea ca un motorist tanar si cu o toba oribil de galagioasa trecea pe acolo in fiecare zi, in jur de ora zece seara. Trecea o singura data, pe un singur sens, destul de repede dar foarte galagios. Locuitorii din zona… oameni calzi si simpatici dealtfel, au inceput sa fie deranjati, mai ales ca asta se intampla vara, evident, iar pe vremea aia vedeai aere conditionate doar cand mergeai in vizita in Sectorul 1, deci toata lumea statea cu geamul si cu usa de la balcon larg deschise.

\n

Si deranjati fiind de zgomotosul motorist… crestineste si gospodareste au inceput sa urle la el de la geamuri si balcoane, atunci cand acesta trecea. Dar ori nu-i auzea… ori ii ignora, pentru ca nimic nu parea sa se schimbe. Asa incat oamenii, frustrati si enervati, au inceput sa arunce cu ce le cadea in maini prin balcoane.

\n

Astfel s-a nascut o datina… aruncatul cu legume in tinte in miscare. Asa ca in fiecare seara jumatate de strada iesea la balcoane. O parte irosea legumele din balcoane, cealalta parte aplauda si facea mistouri. Treaba a continuat o perioada, numai ca devenea si mai frustrant… nimeni nu reusea sa-l nimereasca – nici cu cartoful, nici cu castravetele – pe zgomotosul motorist. Si cum crestea frustrarea… crestea si buzz-ul din jurul intregii povesti.

\n

Care poveste putea deveni subiectul unui film (nu al unui amarat de post de pe un blog) daca domnu’ administrator Vasile nu ar fi pus masina de-a craca strazii intr-o seara, astfel incat motoristul a fost nevoit sa franeze. Si… ia salata de vara cu rosii si castraveti, da’ mai ia si-un cartof. Da’ poate ca poftesti si la o ceapa, ia doua! Ia-le tu pe toate, mai zgomotosule!

\n", "protected": false }