Lipsa mandriei.

{ "rendered": "

Mai vorbeam acum ceva timp despre mandria de a fi roman si imi aduc aminte ca a scris cineva intr-un comentariu ca asta-i o prostie, sa fii mandru ca apartii unei anumite etnii. Eu faceam acolo referire la apartenenta si sentimentul de uniune, la fel cum simt si-acum.

\n

Am inteles de ce atat de multi spun “mi-e rusine ca-s roman”, cu toate ca nu-s deloc de acord… e vorba, insa, de alegerea fiecaruia, n-am caderea sa ii contrazic.

\n

Vad, insa, in aceeasi zona de discutie, din ce in ce mai putina mandrie atunci cand vine vorba de apartenenta la o zona geografica sau la o comunitate. Auzeam, mai mic fiind, de la prietenii mei “Eu sunt din Iasi, asa sa stii!” spus cu mandrie. Sau ii vedeam indreptand spatele cand spuneau “Ma trag din Cluj, mno!”, ori “Veniram de la Olt!”.

\n

Asa-mi aduc aminte de prietenii mei, ziceau cu mandrie de unde se trag de glie, povesteau cu drag si cu fruntea sus de unde-s.

\n

Acum… a ajuns sa ne cotropeasca rusinea de parca suntem ciumati. Si nu inteleg de ce si de unde vine atitudinea asta.

\n

Sa nu mai existe pic de mandrie? Sa fie prezenta doar gonflarea aia manelistica a celor care au facut bani si se mandresc cu ei?

\n", "protected": false }

Pe aceeași temă


Comentarii

Lasă un comentariu...