Libertatea de exprimare, lamentarile noastre si exemplul chinez.

{ "rendered": "

La ultimele framantari sociale de la noi am auzit multe voci care strigau chestii legate de lipsa libertatii de exprimare, despre cenzura si alte subiecte inrudite. Am ramas surprins sa vad ca cei care strigau aceste lucruri erau oameni de peste 40 de ani, care au prins din plin epoca impuscatului (rasuci-s-ar!). O epoca reusita din punct de vedere relatii interumane, atunci erau toti oameni, dar complet nefericita, chinuita si inumana din mult prea multe alte puncte de vedere, printre care si libertatea de exprimare.

\n

Daca vrea cineva o comparatie, caci asa iti dai seama cel mai usor de cum stai, hai sa ne uitam putin la exemplul chinez si la cea mai noua “bucurie” inventata la ei: punctele pentru microblogging.

\n

La semnarea contractului (da, ca sa ai user se face contract, si NYT au estimat 300 de milioane de useri in China) userii primesc 80 de puncte si o lista cu derapajele pe care nu au voie sa le faca prin mesajele postate (propagarea barfelor legate de politica, chemarea la proteste de strada, promovarea cultelor de orice fel sau a superstitiilor, declaratii defaimatoare la adresa Chinei, s.a.m.d.).

\n

Daca userii trec peste cenzura, daca derapeaza de la ce au voie, li se ia din puncte. Sistemul este asemanator cu sistemul de puncte al carnetelor noastre de sofer. Si la ei, in caz ca ai stat cuminte doua luni, punctele luate ti se dau inapoi.

\n

Dar daca ajungi la zero cu punctele primite la inceput, contul tau este anulat si, functie de ce greseli ai facut… primesti si-o condamnare, doua, trei, dupa caz.

\n

Revenind la noi, eu nu cred ca avem probleme cu libertatea de exprimare. Da, sunt sigur ca ziarele sunt impartite dupa spectrul politic. Dar inafara de ziare exista o multime de alte variante de informare.

\n

Problema la noi cred ca este frustrarea celor care vor sa protesteze si simt ca nu sunt bagati in seama. Frustrarea celor care au ceva de spus si nu-i asculta nimeni.

\n

Iar asta cred ca se intampla pentru ca la noi toti sunt axati pe proteste clasice. Ne alegem o piata, facem niste bannere din cearceafuri, ne scandam of-ul la unison. Din cand in cand, ca o variatiune, mai blocam traficul din piata aia.

\n

Pentru ca un protest sa fie vizibil, sa fie sonor, sa fie notoriu, trebuie sa vina cu ceva nou. Si cred ca este evident ca nu ma refer aici la spart/dat foc/bataie si alte tampenii de genul asta. Ma refer la idei, la originalitate,  la factorul soc!, la asta ma refer.

\n

Nu-mi aduc aminte unde, dar am in cap imaginea cu o piata in care protestatarii si-au facut rost de sicrie si cruci (unele sicrie erau doar niste scanduri, iar crucile erau tot din scanduri sau polistiren). Au dus sicriele si crucile in piata, s-au asezat in sicrie si au afisat bannere cu “Ne-ati lasat sa murim de foame.“. Ei bine, stirea a facut inconjurul lumii, acela se numeste protest eficient.

\n

Nu-mi veniti cu “Aia sunt oameni saraci si care au probleme, nu au timp sa fie creativi…“, ca nu tine. Protestele se fac pentru a fi eficiente, nu pentru a fi. Protestele se fac pentru a schimba ceva, nu pentru a mai omori cumva timpul. Trebuie sa fii – deci – creativ, trebuie sa gandesti si sa iesi in fata.

\n

De asta au nevoie protestele de la noi… si aici vorbesc despre ele in general, ca ma lasa rece culorile politice, au nevoie de putere de exprimare.

\n", "protected": false }