Gata, am gasit loc de parcare, smucesc masina intre alte doua table si expir zgomotos, nici cocotatorii aia de-au ajuns sus pe Himalaya nu aveau un sentiment de multumire mai mare ca mine!
\nAm stins tigara (in scrumiera bre, nu le arunc pe jos!), si dupa ce am cautat punga ecologica in portbagaj am incuiat masina pasind cu pasi mari catre locul in care toate cele de bagat in gura se lafaie din belsug pe rafturi.
\nDupa ce a trebuit sa cumpar o moneda pentru carut de la un nene (moneda e de 50 bani, am dat 1 leu pe ea… la nenea asta afacere, 50% profit curat!) mi-am introdus organismul pe aleile corect incadrate de inaltele rafturi doldora de arome si gusturi ermetic ambalate de nu razbeste nimic pe-afara…
\nSi da-i si arunca in cos! Trebuie sa va recunosc, matele mele nu mai vazusera lipide si carbohidrati (hai ca las fitele, nu mai vazusera pic de mancare) de cu o seara inainte, erau aproape 20 de ore de cand stomacul din dotare mai descompusese niste organice, asa ca foamea imi intuneca putinele ganduri ce puteau fi emulate de cei doi neuroni legati cu lita…
\nTrecusera 54 de minute pana in momentul in care m-am asezat la coada. Nu m-am uitat la cate am strans in carut pana nu m-a batut pe spate un prieten cu care nu ma vazusem de mult si m-a intrebat “ti-ai luat duba?“, uitandu-se amuzat la carucior.
\n\nSi a mai facut ceva: mi-a bagat sub nas un baton de Snickers cu titlu de experiment. Mi-a zis simplu “daca mananci asta si nu incepi sa duci inapoi cel putin jumatate de carut inainte sa ajungi la jumatatea cozii ma las de psihologie!“. Dorind evident sa-l vad angajat ca paznic de noapte la gara, tintuindu-l cu privirea mea arzatoare, fiind darz si aspru (hmm, de cand n-am mai folosit cuvantul asta, “darz”) mi-am storcit omuletul indesand in gat Snickers-ul. Si am continuat sa vorbim.
\nCand mai aveam 3 persoane si ajungeam la casa ma uit in cos si stupoare! Aruncate in haos ranjeau la mine lucruri pe care nu-mi aduceam aminte sa le fi pus acolo! Am inceput sa rascolesc printre ele intrebandu-ma tamp cum de mama ei de treaba am pus acolo chestii pe care nu mi le-am dorit niciodata in ultimii 31 de ani… prietenul a inceput sa rada in hohotele alea mari, de incepuse sa se miste pe tejghea cititorul de bare, mi-am cerut scuze si am luat-o la picior pe drumul pe care venisem, am terminat dupa alte 20 de minute si m-am intors la aceeasi coada cu cel mult 30% din produsele de mai devreme.
\nConcluzia: nu merge la cumparaturi pe burta goala si cu foame, ai sanse mari s-o iei acasa si pe duduita vanzatoare (daca e destul de grasuna ca sa sfaraie interesant pe gratar!)!
\nApropos, e duminica, lasa prostiile, da play la melodia asta a lui Raphael Saadiq (Love that girl) si apuca-te de gatit!
\n\nSi daca nu stii cam ce ai putea sa arunci pe gratar sau in tigaie, baga un ochi la gospodini.
\n", "protected": false }