Doggy-bag, reziduuri, grija.

{ "rendered": "

Sincer sa fiu… am ramas cu gura cascata atunci cand am vazut ce reactiii puternice a starnit postul despre doggy-bag. Sute de like-uri si share-uri si comentarii pe Facebook?! O gramada de raspunsuri si retwit-uri pe twitter?! Peste 100 de comentarii pe blog?! Nu ma asteptam la o reactie atat de puternica…

\n

Intre timp am inchis gura si m-am pus pe documentat subectul, asa ca trecem la partea urmatoare: ce-i de facut? Si discutia este deja tripartita, caci am intrat pe un domeniu in care Unilever Food Solutions se implica puternic.

\n

Nu, nu incepem sa vorbim despre produsele lor, a fi ca si cum in mijlocul discutiei despre sfarsitul lumii ar veni cineva cu amanunte despre imperecherea la gandacii de bucatarie…

\n

Hai sa nu ne mai lungim si sa trecem la subiect…

\n

Majoritatea celor care au raspuns la intrebarea “Doggy bag – rusinosi sau normali” au spus ca li se pare normal sa-si ia mancarea acasa. Si mie mi se pare normal. Insa discutia s-a purtat numai in jurul ideii ca in momentul in care ai platit mancarea e drepul tau s-o iei la pachet (si dreptul ospatarului care cateodata este  comunist si se uita stramb la tine cand ceri doggy bag).

\n

Dar hai sa punem problema invers: daca nu o iei acasa… ce se intampla cu ea? Sunt cazuri izolate in care mancarea ajunge la cei cativa caini comunitari care locuiesc elegant in spatele restaurantului… e o varianta. Dar in cele mai multe cazuri mancarea ajunge la groapa de gunoi. Ce inseamna asta? Poluare. Si din gazele rezultate din degradarea alimentelor respective dar si poluarea rezultata din transportul ei la groapa, plus spatiul ocupat.

\n

Cat spatiu? Aici vin cu niste date pe care le am din Raportul Unilever Food Solutions – Bucatarii sustenabile…1 milion de tone de alimente neconsumate lasa worldwide consumatorii in farfurii in fiecare  an.

\n

Atat se lasa in farfurii in lume, intr-un singur an… 1 milion de tone de mancare! Vorbim despre cati bani se pierd, despre ce inseamna 1 milion de tone de deseuri sau despre ce s-ar putea face  cu banii sau cu alimentele respective?

\n

Cum am putea sa schimbam ceva? Alaturi de raportul Unilever Food Solutions despre  care zic mai sus (care nu e inca public la noi) s-a publicat si o brosura cu idei pro-sustenabilitate de la bucatarii Unilever Food Solutions care  cred ca ar merita atentie:

\n

“Nu mai comanda după schema clasică – aperitiv, fel principal și desert, toate în cantități cât mai mari. Opteaza pentru mese alcătuite din mai multe feluri de mâncare în cantități mai mici, adică alege două aperitive în loc de felul principal și comanda porții mai mici din mai multe deserturi”.” Mie mi se pare buna ideea.

\n

Nu ma leg mai mult de brosura “Lucrează inteligent pentru a te deştepta în privinţa deşeurilor” pentru ca ea se adreseaza bucatarilor profesionisti si comunicarea este mai ales pentru ei, dar daca reusesti sa pui mana pe ea uita-te si la celelalte sfaturi ale bucatarilor, poti folosi informatia si la tine acasa. De exemplu “păstrarea separată în frigider a peștelui, a carnii de porc și de vită, si a carnii de pui. Mai mult, produsele lactate să fie așezate pe rafturile de jos (absorb mirosurile preparatelor lângă care sunt depozitate).

\n

Ca sa concluzionez… faptul ca jucatorii mari din piata, companiile, se implica in reducerea resturilor alimentare care ajung la gunoi, asa cum face Unilever Food Solutions, e un lucru  bun. Caci gunoaiele alimentare produse de aceasta industrie sunt de 2 milioane de tone pe an, in toata lumea.

\n

Dar in piata asta suntem si noi jucatori. Si partea noastra de feliuta nu e deloc greu de respectat: sa comandam cu cap si sa ne luam doggy-bag-ul cu noi.

\n", "protected": false }