Pentru unii România e frumoasă, pentru alții e urâtă. Lucruri, amănunte, întâmplări, toate astea și multe altele dau coerență percepțiilor noastre față de țara în care trăim.
\nUn loc de muncă bun alături de o retribuție pe măsură te suie pe dealul mulțumirii și poți ajunge să spui că România e frumoasă.
\nO familie frumoasă și mulți prieteni mișto alături de care îți aranjezi viața bine… România e frumoasă!
\nUn ochi înclinat către frumos și care observă superbele linii peste care se arcuiesc rochițe și bluzițe pe stradă… România e frumoasă!
\nPoți găsi multe motive (depinde și de om, că sunt unii care nu văd urmă de frumos nici la Luvru!), multe zic eu, după care să tragi concluzia că România e frumoasă.
\nDar după ce ai fost măcar o dată într-un spital românesc… plesnești peste ochi pe oricine vine și-ți susține în față partea cu frumosul.
\nSpitalele noastre sunt în proporție de 90% praf.
\nO atmosferă aglomerată cu oameni nervoși, agitați și chinuiți. Holuri urâte, vorbe tăioase, priviri piezișe…
\nȘi mai presus de toate avem hegemonia cuvântului NU.
\nNU se poate, NU avem, NU știu, NU puteți, NU găsim, NU știm. Omul, de când intră pe poarta spitalului nu aude altceva decât NU.
\nNU parca acolo, NU aștepta acolo, NU intra acolo, NU se poate acum, NU vă așezați acolo!
\n\nsistemul nostru sanitar ar trebui să se numească NU.
\nar fi mai simplu și mai cinstit…
Și e incredibil cum situația asta rămâne în picioare de atâția ani. E incredibil cum de nu este în stare nimeni să se ocupe astfel încât atunci când intri pe poarta unui spital să nu te simți ca în curtea unui lagăr de concentrare.
\nȘi ne uităm, desigur, la alții și ne apucă stupefacțiile când vedem că în țări nu neapărat mai civilizate decat a noastră lucrurile stau altfel.
\nLa noi…
\n– NU se poate. Și nu vă inflamați, că tot la noi ajungeți!
\n", "protected": false }