Digul de Nord, Constanta.

{ "rendered": "

Portul Constanta, orele 23:00, nici tipenie de om. Oprim la poarta si platim intrarea. Eram flancati de frati, Mihai in fata si Gabi in spate, zambeau catre noi parca intrebatori, nu stiau daca ne va impresiona incursiunea sau nu.

\n

Eu mai fusesem in port, nu simteam nicio furnicatura insa ma bucuram pentru ceilalti din masina, stiam ca le va placea.

\n

Dupa ce-am trecut de poarta am luat-o frumos la stanga. Am ridicat o spranceana, incolo nu fusesem niciodata. Si-am mers. Dupa cateva sute de metri ne-am trezit pe un drum betonat, de o banda pe sens, strajuit pe stanga de stabilopozi. Asta trebuie sa fie digul ala care se vede de le Cazinoul din Constanta, mi-am zis. Asa era. Insa nu mi-am inchipuit niciodata cat e de lung. Si nici cat intra in mare.

\n

Am mers cativa kilometri, am inteles ca in jur de 8. In mare. Nu ne-am dat seama de cat de departe eram decat atunci cand am scos telefonul si-am pornit navigatia…

\n

\n

Hait, la asta nu m-am asteptat! Suntem departe rau, suntem in larg! Si-am ridicat atunci ochii si parca ne-am trezit din somn… Constanta era undeva departe in urma noastra, toata luminite si veselie, o priveam muti.

\n

In spate beton, in celelalte parti doar mare. Si liniste.

\n

Un loc tare frumos, pe care merita sa-l vizitezi macar o data. Stiu, cei din Constanta gasesc motiv de mustacit in asta, insa daca nu esti de-acolo si n-ai fost niciodata pe Digul de Nord (sau Digul de Larg)… sfatul meu este sa mergi cel putin de doua ori: o data ziua, o data noaptea.

\n", "protected": false }