N-o avem in sange. Nu stim cum s-o exersam. Nu ne antrenam la asa ceva. De cele mai multe ori o confundam cu cearta.
\nE o reclama edificatoare pentru a exemplifica treaba asta:
\n– E dulce.
– E tare.
– E dulce!
– E taaare!
… si tot asa.
\nNoi nu dezbatem ci contrazicem. Ne sustinem punctul de vedere, il aparam, incercam sa-l impunem.
\nUnde e prima greseala? Nu plecam de la premisa ca ar putea exista X% sanse sa gresim. Si asa ajungem la a doua greseala: nu ascultam. Noi stim care e adevarul, ce spune celalalt e o prostie, asa ca nu-i ascultam aberatiile, il intrerupem de fiece data si incercam sa-i indesam in urechi ceea ce credem noi.
\nUnde ajungem asa? Nu invatam nimic, nu intelegem. Si faza simpatica e ca in momentul in care am putea intelege cum gandeste, si mai ales de ce gandeste asa celalalt, in cazul in care noi chiar am avea dreptate i-am demonstra mult mai usor chestia asta. Si daca n-am avea dretate… am mai invata ceva.
\nDezbatem sau ne certam?
\n\n", "protected": false }