[stii cum e, apasa [play] si citeste]
\n\nUmbre amărui suntem, ne prelingem de-a lungul asfaltului întins sub formă de trotuare tot de-ai noștri, printre blocurile ridicate tot de noi, călcând pe bucăți de cauciuc branduit pe care am ne-am cheltuit banii.
\nBântuim pământul ziua, o facem și noaptea, mânați de gânduri seci și încăpătânate, nu ne știm menirea dar ne agităm pentru a ne duce la bun sfârșit misiunile pe care ni le dăm.
\nAcceptăm task-uri și întindem mâna înfometați după altele, căci toate sarcinile și problemele ne legitimează ca indivizi, ne dau… target-uri. Tangibile sau nu…
\nOricât de măreți ne declarăm ridicând vocea deasupra vacarmului orașului… suntem mici. Nu mediocri, ci mici… mici furnici care aleargă pe potecile pe care le au in față, ducând deasupra capului fragmente de obiecte considerate utile de către societate.
\nCare societate a ajuns doar adunarea simplă a frustrărilor individuale.
\nSuntem un borcan de gândacei isterici. Ne gândăcim viețile la nivelul ochilor proprii și uităm să ne dorim binele.
\nUităm să ne vrem binele.
\nUităm să ne căutam binele…
\n\nSONY SLT-A99V | 16mm F6.3 1/1250 ISO800 | 2014:06:03 18:46:14
\nDu-te la culcare și zâmbește… mâine ai șansa să faci mai multe pentru a zâmbi mai mult.
\nPentru că asta-ți doresc sa-ți fie viața… zâmbet și dragoste. Și prieteni.
\nÎți doresc ca mâine să ai o zi incredibil de bună.
\nȘi nu am puterea să pretind că sunt într-atât de bun încât luminez noaptea… îți doresc asta din cel mai egoist motiv posibil: dacă mâine o să aveți cu toții o zi incredibil de bună și ne vom întâlni… mă veți ajuta și pe mine să am o zi incredibil de bună.
\nPentru că un oraș care zâmbește prin toate fețele oamenilor din el… este orașul în care aș vrea să trăiesc.
\n", "protected": false }