De ce ne-am certat

{ "rendered": "\n

E luni seara. Teoretic e totul bine. Dar eu am chef să mă cert. Nu cu toți. Doar cu cei care-și pierd timpul cu prostii. Dă-i un <play> (de pe telefon dă-i <play in browser>).

\n\n\n\n

\n\n\n\n

\n\n\n\n

Nu există nu se poate. Există că nu vrei să-ți miști curul. Că nu vrei să trăiești. Că preferi rugina.

\n\n\n\n

Nu există să nu ajungi unde vrei. Există să fii leneș, să n-ai chef, să abandonezi.

\n\n\n\n

Nu există că nu e bine să faci ceva. Există că nu vrei să-ți asumi. În loc să te bucuri, te ascunzi după un nu e bine meschin. Și degeaba.

\n\n\n\n

Pauză. Gândește. Vezi dacă bat câmpii.

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

N-ai închis? Deci am, cumva, dreptate…

\n\n\n\n

Nu există că e mai bine așa, călâi. Există că ți-e frică să nu pierzi ce-ai în mână.

\n\n\n\n

Nu există că ai încercat dar atât s-a putut. Există că te-ai mulțumit cu puțin. Că n-ai cerut mai mult. Că te-ai complăcut.

\n\n\n\n

Nu există că n-ai meritat mai mult. Există că ți-ai refuzat. Conștientă sau nu, ai refuzat clipa aia de plăcere.

\n\n\n\n

Pauză. Mint? Gândește.

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

Continuăm, deci? OK. Sunt șanse să nu-ți placă…

\n\n\n\n

Nu există că va fi bine. Pentru că tu mergi pe minus. Adică, desigur, crești pe unele coloane ale excelului vieții tale. Dar acolo, la SUMM, acolo unde se face totalul general… scazi.

\n\n\n\n

Dar știi de ce scazi? Nu pentru că se scad implacabil anii din totalul tău de trăit, nu.

\n\n\n\n

Scazi pentru că îți negi bucurii.

\n\n\n\n

În ideea unui sacrificiu imbecil, refuzi să zâmbești.

\n\n\n\n

Ori că în ideea unui plan de viață bine pus la punct ai uitat să te lași surprinsă. Ori surprins.

\n\n\n\n

Nu da vina pe gândul că vrei să fii un om de carieră. Sau un părinte perfect. Sau un partener de vis.

\n\n\n\n

Da, toate astea sunt părți integrante din tine. Dar tu, cu toate că uneori te faci că nu știi asta… tu ești toate astea și încă ceva în plus.

\n\n\n\n

În plus e sufletul tău. De care trebuie să ai tu grijă.

\n\n\n\n

Pentru că altfel întregul se va pierde în fum, lacrimi, regrete și frustrări.

\n\n\n\n

Și va fi fost degeaba. Doar vei fi cheltuit niște ani. Și banii, arză-i!

\n\n\n\n

Lasă piesa să curgă. Mai stai puțin cu tine. Îndeamnă-te să ai curaj. Data viitoare.

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

…

\n\n\n\n

Trăiește.

\n", "protected": false }