În postul ăsta este vorba despre mine. Când o să mă judecați vă rog să luați în calcul că eram foarte tânăr. Și – în consecință – cam tembel.
\nExcluzând, pentru moment, celelalte meserii pe care le-am avut, cred că am mai spus că am lucrat aproape cinci ani și în asigurări.
\nSuita de întâmplări pe care o devoalez mai jos s-a întâmplat în perioada în care lucram în asigurări de viață (la Omniasig).
\nLa momentul respectiv firma era mică, puțini angajați, câteva mașini, un singur sediu.
\nSalariu cam mic, fără comision… dar așa mergea treaba pe vremea aia.
\nEram câțiva, toți puși pe treabă, toți cu poftă de alergat. Acolo… și eu!
\nLa un moment dat mă sună un client și mă întreabă dacă pot să mă duc până la el, ar fi niște asigurări de muncă de făcut.
\nPerfect! Sar în mașina mea de serviciu, Dacia 1410 aurie, plec spre el.
\nPe Calea Victoriei iese un băiat mișto din parcare fără să se asigure și ta-ram-pam-buf… împrietenim mașinile bine de tot.
\nDa, mă rog, clar vina lui, dar tocmai mototolisem mașina firmei…
\nSun la administrativ…
\n– Salut, Cabral sunt!
\n– Salutare! Ia zi, cu ce te ajutăm?
\n– Am avut accident cu Dacia mea. Veniți să mă luați?
\n– Păi nu venim noi?!
\nAu venit doi colegi să mă ajute, au luat-o și-au dus-o în service.
\nA doua zi am ajuns la client, am încheiat și afacerea.
\nDupă două zile aud eu că un alt client deschide un nou punct de lucru… hai să-i facem o ofertă, zic!
\nMă duc la directoarea de vânzări a firmei și-i spun unde trebuie să ajung, îi cer împrumut mașina ei de firmă, o Dacia 1410 gri.
\nMi-o dă.
\nAjung la client, fac oferta, plec înapoi spre firmă, toate bune și frumoase… până la Budapesta, la intersecție. Trec peste șinele de tramvai cu viteză prea mare și de la șoc se rup tampoanele de la cutie, se foarfecă și un tampon de la motor și uite-mă pe mine cum dau cu cutia de viteze a Daciei de pământ… praf și țăndări! Mă rog, ulei și bucățele de metal…
\nRămân cu ea în drum, claxoane peste claxoane, înjurături plus Africane, ai rupt mașina! și Negrule, aia nu-i cămilă, băă! încasate în mijlocul bulevardului, sun la firmă. La administrativ.
\n– Salut, Cabral sunt. S-a rupt mașina.
\n– Știu, mă, e deja în service.
\n– Nu, nu aia, Dacia cealaltă. Cred că s-a rupt cutia.
\n– Ce să facă?! Mă dar tu ești nebun sau ce-ai?!
\nAu venit cu o platformă, am luat mașina, au trimis-o în service.
\nTrec vreo patru zile, aud eu de o licitație pentru asigurările contra accidentelor pentru un șantier mare.
\nFug într-un suflet la Mihai Belicciu, directorul de marketing, îi cer mașina. Omul zâmbește larg și spune Cabrale, ai grijă de ea…
\nZâmbesc și eu, iau cheia și-o tai.
\nMașina? Un Cielo alb, frumoooos ca ziua mea! La vremea aia Cielo era un fel de BMW Seria 5 astăzi, o minunăție!
\nGeamuri electrice, aer condiționat, radiocasetofon, servodirecție… și ridic ochii de la toate minunățiile alea, toată lumea frânase la stop… eu nu. Badabum-param-pam-pam, am intrat cu Cielo-ul în spatele unei basculante.
\nCielo? Muci. Raba n-avea nimic, omul mi-a zis că dacă am nevoie vine la Poliție la declarație…
\nAm sunat la administrativ…
\n– Salut, Cabral sunt…
\nBip, bip, bip… mi-au închis telefonul.
\nSun din nou:
\n– Salut, Cabral sunt, s-a întrerupt, Am…
\nBip, bip, bip… iar mi-au închis.
\nSun iar:
\n– Cabral sunt…
\n– Nu știu, nu vreau să știu, nu sunt aici! Nu sunt la muncă, sunt în concediu!
\n– Stai, că am avut accident!
\n– Aoleeeeu, de-asta mi-era frică, fi-ți-ar bafta de râs, că am ajuns să am coșmare cu telefoanele tale! Cu ce mașină ești?
\n– Cu Cielo-ul lui Mihai.
\n– Rău?
\n– Cam rău…
\n– Aoleeeeeeu!
\nAu venit și-au luat-o pe platformă. Când m-am întors la muncă Mihai plecase numai să nu mă vadă, îi era frică să nu mă sugrume…
\nTrece încă vreo săptămână. Sună un telefon. Un pont foarte tare, o afacere mare și de neratat, dar era urgent.
\nMă uit în parcare… din cele patru mașini ale firmei trei erau băgate în service. Știți și cum și de cine.
\nMai era una. Un Audi A4 a președintei, Florina Vizinteanu.
\nA4 negru, fiță maximă, o bijuterie!
\nÎmi iau inima-n dinți și urc la ea în birou cu gândul clar să-i cer mașina…
\n…
\nCu scuzele de rigoare dar mai am și treabă azi, revin cu restul mai târziu. Parol!
\nLater update: continuarea e aici.
\n\n
\n", "protected": false }