Am avut norocul să mă nasc într-o epocă în care oamenii se distrau, nu mergeau la party pentru a-și flutura mașinile scumpe ori Louboutinii.
\nPentru că pe vremea aia aveai ori Dacia ori RATB. Ori Oltcit, dar ăla nu prea pornea, deci… RATB.
\nCât despre leobutani… espadrile le spuneau și aveau talpa de sfoară.
\nNeptun-Olimp-Jupiter
\nSă revenim… eram o gașcă de petrecăreți. După 15-16 ani plecam joia la mare la Neptun-Olimp-Jupiter și ne întorceam duminica. În total cred că dormeam maxim 8 ore.
\nDar nu se vedea… ziua eram pe plajă, noaptea la disco-disco-dance-dance. Oricum dormeam mai mult pe plajă, aveam bani să luăm o cameră dublă punând bani 7-8 băieți. Unde să dormi?!
\nÎmi spunea mama că nu e bine, că trebuie să dormi cum trebuie, că altfel te faci praf. Da’ cine s-o asculte?
\nMamaia – Costinești
\nApoi au mai trecut anii și s-a ridicat Mamaia. Și dă-i și luptă! Aveam foști colegi de sală care lucrau în cluburi ca bounceri/bodyguarzi, foști colegi de clasă care lucrau în cluburi ca barmani. Să le dea Dumnezeu sănătate, că altfel n-am fi avut bani nici să ne uităm de-afară!
\nDar așa… îți cam dai seama ce mai colindam…
\nPlecam la mare vineri seara (na, după serviciu), ajungeam acasă cu trenul ăla de luni dimineață. ne schimbam și plecam la muncă. Tot somnul era cel din tren, la dus și la întors, plus ce mai cădeai lat la soare pe plajă.
\nAjunsese până și sor’mea a’ mică să mă certe că nu dorm destul și că o să mă fac praf…
\nApoi… muncă peste muncă.
\nApoi a crescut volumul de muncă și m-am cam retras din cariera mea de clabăr… ăăă… clubber din ăla profesionist.
\nTot nu dormeam, că aveam fel-de-fel de proiecte și stăteam nopțile să le termin…
\nApoi, acum vreo trei ani, mi-a atras atenția un prieten: dacă mă retrag așa tânăr din activitate… cine mai stă prin zonă când o începe fiică-mea să iasă în oraș?!
\nO să iasă dar eu o să fiu acasă, șontorog leșinat!
\nZă rezurecșăn. Renașterea.
\nAm zis că așa ceva nu se poate! M-am îmbrăcat frumos și am ieșit la discotecă.
\nDupă o zi întreagă de muncă. Fără somn.
\nA fost frumos la discotecă. Am băut juma’ de pahar de aperol și m-am distrat de minune. Am adormit cu fața pe boxă până la vreo trei dimineața, de mi-au zdrăngănit tâmplele două săptămâni după!
\n![\"\"](\"https://i0.wp.com/www.cabral.ro/wordpress/wp-content/uploads/2018/03/nani-1-of-1.jpg?ssl=1\")
Și mi-am dat seama că ne trebuie puțină organizare. Adică muncim, desigur. Dar trebuie să ne și distrăm.
\nNemurirea. Soluția: sport + ceva sală + somn bun.
\nAm făcut niște schimbări. Mici. Dar pentru că le-am făcut pot să muncesc la viteza, nivelul și volumul ăsta, dar mă vezi și țopăind fericit la Tomorrowland, Untold și Electric! 🙂
\nAm început să merg la sală. Nu mult, doar cât să țin utilajul în priză.
\nNu mai mănânc agitat și complet aleator din punct de vedere ore.
\nȘi dorm altfel. Nu dorm multe ore. Dar caut de fiecare dată să am un somn bun… am izolat dormitorul mai bine, am făcut un pat pe măsura corectă (2,2m x 2m) și – cel mai important – ne-am luat o saltea bună la pat.
\nDacă dormi bine, mănânci decent și nu ești chiar complet sedentar… poți performa și la muncă și poți țopăi și la disco.
\n—–
\n