Sunt cuvinte care suna dragut… ca de exemplu “păstârnac“. Suna asa… cumva svelt (da, valabile si svelt si zvelt) si tremurat, hotarat si cu cadenta, iar acel sfarsit in “nac” il face, parca, si mai simpatic.
\nSunt cuvinte care suna neutru… si luam drept exemplu cuvantul “cartof“. Doua silabe, suna sec, nici nu incepe bine ca se si termina, nu rimeaza nimic si nici nu suna cumva interesant, dar nici nu te deranjeaza, e… neutru.
\nDar avem si cuvinte urate… hai sa ne uitam putin la cuvantul “bordură“. Sunt trei silabe, deci are premise sa sune cumva bine. Insa avem acea succesiune cadentata a vocalelor “o”, “u” si “ă”, succesiune nefericita, as spune. Apoi finalul ala oribil in “ură” intregeste hidosenia cuvantului. Avem insa si oralitatea nefericita a cuvantului, la orice barbat are tendinta sa ajunga cu prea mult bass, cumva sub-voce. Deci… nu, nu ne place.
\nDar care ne place? Ce cuvant suna bine, care este cel mai simpatic cuvant din limba romana?
\nEu cred ca e asta: răcorică.
\nDa, cuvantul “răcorică” este cel mai simpatic cuvant din limba romana.
\nNu esti de acord? Bine, hai sa vedem… propune tu un cuvant mai simpatic decat al meu.
\nPariu ca nu iese nimic… really simpatic!
\n", "protected": false }