Cel mai frumos cartier din București

{ "rendered": "

Acum câteva zile mă duceam s-o iau pe fiică-mea de la gimnastică când ne-am trezit că am călătorit brusc în timp.

\n

Cu câteva minute în urmă eram în Bucureștiul lui 2014, înconjurat de oameni nervoși, un amalgam de grabă și tensiune, trecând prin cartiere pline de oameni singuri… și m-am trezit brusc în Bucureștiul în care am crescut.

\n

Oamenii erau afară, împreună. Zâmbeau și râdeau. Unii la alții! Șoc!

\n

Mai mult de-atât, era clar că întâmplarea nu era deloc accidentală, era evidentă organizarea:

\n\n

SONY SLT-A99V | 35mm F2.8 1/320 ISO500 

\n

Mi-am adus aminte de vremea când Bucureștiul nu era o aglomerație de apartamente și case solitare ci un oraș împărțit pe zone și comunități. Comunități în care oamenii se cunoșteau, se salutau, își vorbeau sau chiar își petreceau timpul împreună…

\n

Și uitându-mă la oamenii ăștia din poze cum jucau ei rummy și table, frumos organizați cu măsuțele lor întinse frumos pe trotuare… mi-a venit să las totul și să mă opresc, că poate-mi găseau și mie un loc la masă.

\n

– Tati, hai, lasă pozele alea că mi-e cam fomică…

\n

Am tăiat-o dar o să mă întorc. Și poate într-o zi chiar îmi fac timp și bag un rummy cu băieții în cartierul cel mai frumos din București.

\n

Pentru că un cartier nu-i frumos prin case și blocuri ci prin oamenii lui.

\n", "protected": false }