[L.E. Cativa simpatici mi-au semnalat o chestie si-am intrat sa verific… doua dintre articolele din presa on-line, articole care-l terfeleau pe Lucian intr-un hal fara de hal… au disparut! Si indraznesc sa sper ca asta s-a intamplat si datorita valului de simpatie care s-a ridicat in jurul lui Lucian. Iar treaba asta ma bucura…]
\n– A castigat Romania, suntem in sferturi, hai repede la Universitate sa sarbatorim!
\n– A pierdut Romania, n-am trecut de sferturi, au jucat aia de zici ca erau gaini fara cap!
\n\n
– A castigat Bute, aplauze furtunoase… Lucian, te iubim!
\n– Bute a fost facut knock-out… Luciane, lasa-te, ti-a rupt ala capul!
\nAsa reactioneaza saraciile cu Duhul. La castig suntem prieteni, la paguba nu te cunosc. La petrecere suntem fratiori, la munca nu-ti cunoaste numele. La vale mergem de manuta da’ la deal… du-te tu (ca pe mine ma jeneaza o buca).
\nMizerabili si interesati, meschini si duplicitari, n-au pic de coloana vertebrala. Au o nevoie bolnavicioasa de a se identifica cu succesul altora, pentru ca al lor nu exista. Au nevoie ca altii sa ridice mainile in sus, in semn de victorie, pentru a avea si ei motiv sa faca acelasi gest. Au nevoie ca altii sa cunoasca triumful pentru ca ei sa simta, printr-o alianta numai de ei decretata, gustul triumfului.
\nIn schimb, atunci cand triumful promis nu mai vine… genul asta de saracie umana isi proiecteaza toate nefericirile vietii, tot insuccesul propriu, toata furia pe care o are pentru faptul ca nu reuseste sa iasa din propriul rahat… in capul celui infrant.
\nLa castig ei spun A castigat echipa Romaniei, am castigat noi! La infrangere ei spun Si-au luat-o pe coaja aia, niste hahalere!
\n![\"\"](\"https://i0.wp.com/www.cabral.ro/wordpress/wp-content/uploads/2012/05/Lucian-Bute-mai-2012.jpg?ssl=1\" "\\"Lucian")
Daca Lucian Bute ar fi castigat i-ati fi auzit pe saracii astia cu Duhul spunand: I-am rupt capul la englez! Adica romanii – deci ei – nu i-au dat nicio sansa lui Froch, l-am batut de i-a sunat apa in cap!
In schimb, pentru ca Lucian a pierdut… I-a rupt capul englezu’ lu’ Bute! Adica a fost un meci de box si Lucian, care oricum are si cetatenie canadiana – deci nu mai e asa roman – a fost invins.
\nAdica… saracie cu Duhul si meschinarie de rigola infundata adunate laolalta in rationamentul celor care s-au trezit sa comenteze de Lucian Bute dupa meciul asta.
\nSi, sa nu ma intelegeti gresit… asa-i, e clar ca Lucian a pierdut meciul. Dar asta nu inseamna ca merita sa se vorbeasca despre el asa cum se vorbeste azi. Omul a ajuns acolo pe munca lui, pe corpul si capul lui, cat timp a castigat il bateam pe spate si-l vorbeam de bine… acum ca a pierdut un meci merita sa fie hulit?!
\nSi-asa se intampla de fiecare data, la orice sport, la orice competitie! Mandinga s-a clasat pe 12 la Eurovision? Ce au ei de zis: “Pai nici nu era atat de buna piesa, si nici ei n-au facut spectacol, si parca nici Elena nu canta atat de bine.” Asta au ei de zis, si daca nu ma credeti va invit putin prin presa on-line, sa va cruciti. Si pun pariu ca aceiasi obositi spuneau inainte de concurs… Astazi concuram la Eurovision, sa vedeti ce treaba buna o sa facem noi! Ati prins-o, “noi”?
\nCand:
\na. cei care nu gandesc ca cei despre care vorbesc eu aici vor incepe sa fie si ei mai vocali, mai prezenti prin comentarii si mesaje, si cand
\nb. saracii cu Duhul vor fi mai putini…
\n… atunci vom avea si noi mai multi eroi. Pana atunci avem “niste unii” pe care-i urmarim din cand-in-cand la teveu, si de castiga-i aplaudam 5 minute, de pierd… ii fac de rahat pe net, ca-i gratis!
\nLucian, 30 de victorii si o infrangere mie imi sunt de ajuns ca sa te aplaud si sa te respect. Mie si altora, care nu-s putini, doar ca-s mai tacuti.
\nDa, meciul a fost pierdut, si inca intr-o maniera categorica. A fost o tactica paguboasa, cea a contra-atacului, in conditiile in care Froch e un boxeur asa puternic.
\nAsa, si? Garda sus, ia o gura de apa si treci la munca! Noi suntem aici, pe margine, aplaudam!
\n[L.E. criticam un meci dar aplaudam o cariera]
\nP.S. Cand l-am intalnit prima oara pe Lucian Bute eram cu microfonul in mana, MC la un eveniment. Cand l-am vazut le-am facut semn celor din tehnic sa opreasca muzica si am anuntat pe microfon:
\n– Doamnelor si Domnilor, marele nostru campion, marele nostru campion mondial ne face onoarea sa-l avem alaturi de noi in aceasta seara. Sa-l salutam cum se cuvine pe… Luuuucian Buuuute!
\nDa, o parte dintre cei din sala au ridicat din umeri intr-un Asa, si?! comun… dar am estimat bine, ceilalti au aplaudat de i-au suplinit si pe cei aflati in silent-mode.
\nAsta mi-ar placea sa se intample si acum… Lucian sa primeasca sprijin, chiar de-a pierdut, eu cred ca merita acest sprijin.
\nP.S. 2: N-am scris nicaieri ca Lucian a boxat bine aseara. N-am scris nici ca Mandinga a cantat superb. Am facut kickbox – nu box, fac ceva tv – nu muzica… deci n-am caderea sa le judec prestatiile.
\nArticolul nu vorbeste despre prestatiile lor ci de atitudinea Daca castigi sunt fanul tau de-o viata, dar la prima infrangere te scuip.