Dă <play> și lasă văicăreala, nu e nimic trist. Și dacă ai chef, citește. Uneori nu mai pot cu fanaticii optimismului. Cu toți cei care îți explică faptul că viața, oricum vine ea, e bună. Nebunii ăia plini de energie nebună, care se uită la cameră și rostesc sonor toate cuvintele alea pline de înțelepciune… citește tot Când viața îți dă lămâi… morții dânsei de limonadă!
Dă-i un <play>, zic… și citește. De ai timp și chef… Știi, am fost crescut să fiu puternic. Să duc. Să mă descurc. Să nu mă las. Să insist. Să lupt. Am fost educat să nu mă vait. Să înțeleg că viața este – de cele mai multe ori – grea. Că nimic nu-ți vine… citește tot Hei.
Dă-i un <play> și ia-ți și tu un pahar, să-ți povestesc. Da, așa cum ziceam în titlu, avea gust de Aperol Șpriț. Fresh și suprinzător era gustul ei. Și acidulată toată. Plină de savoare. Înțepătoare. Dar cu gust intens și savuros. Și dulce cât trebuie. Dar… na. Apoi m-am însurat, au trecut anii, i-am uitat… citește tot Am cunoscut odată o fată cu gust de Aperol Șpriț.
În primul rând m-am gândit să vin cu niște noutăți pe tema asta, să nu creadă lumea că m-am lăsat: treaba merge, când am timp adaug acolo vocale și consoane. E mai greu decât m-am așteptat? Păi… nu. E fix cât de greu mi-am imaginat. Pentru că sunt cur-sucit, că tot mut virgule și paragrafe,… citește tot Tot lucrez la carte. Și e greu. Dar e mișto.
Acesta este un guest-post. Si este atât de simplu, sincer dar puternic, încât merită să fie aici. Sper să vă placă… N-am crezut vreodată că la anii ăștia o să mai ajung să am fluturi în stomac… sau că voi tremura de nerăbdare, asemeni unui copil înaintea cadourilor de Crăciun, să te văd. Că zâmbetul… citește tot Înainte de tine simt că nu am avut nimic.
Ar fi fost nevoie pe lumea asta de multe alte lucruri… decât de încă o carte. Care nici n-are cum să fie o carte bună, că doar nu-s scriitor. Mai mult, nici măcar nu e o comedie. Nu e o culegere de texte vesele. E un fiction întunecat. Pe care-l scriu simplist, încă n-am iscusința… citește tot Scriu o carte
Dă-i un <play> și citește. Crede-mă. Ce noroc. Ce ghinion. Ce șansă. Ce neșansă. Ce bulan, ce baftă! Născuți pe aceeași lume, ducând același tip de umbră, respirând la fel… dar nu același aer. Unii în case de chirpici cu podea de lut. În cârpe împuțite de resturi de lemn arse pentru un aer călâi.… citește tot Și hai. Că poți.
Dă-i un <play> și citește. Poate simți ca mine. Poate nu. Am rescris articolul ăsta de patru ori. Și l-am șters. Asta e a cincea încercare. Dacă nu iese… o să-l las doar titlu și-o să-l public. Și-am tot rescris la el pentru că nu reușesc să-mi înfășor mintea pe idee, astfel încât s-o scot… citește tot Lasă-i să plece.
E foarte greu anii ăștia să mai inventezi ceva nou în muzică. Totul a fost deja inventat. Deja bătătorit. Deja stratificat, sedimentat. Cu ce să vii nou? S-au bifat deja toate conceptele, festivalurile, mixurile, remixurile și combinațiile. Și cred că însăși efortul unora de a inventa ceva nou… e perdant de la debut. Pentru că… citește tot Când muzica bună are, pe lângă suflet… și chip: The Cercle Story
Că m-am luat cu poveștile și am uitat de info palpabil: THGG Instagram. THGG Facebook. THGG Site. Nu s-a făcut, nu s-a avut. Proiectul ăsta e în plan de mulți ani. Am meșterit la el, l-am ajustat, l-am gândit și regândit de mai multe ori. E un proiect simplu… dar complicat. Suntem trei DJ. FaiboX,… citește tot THGG – The HollyGood Gang
Nush’ cum să vă spun, dar mi se pare că indivizii ăștia, pe măsură ce îmbătrânesc, devin din ce în ce mai buni! Dă-i lu’ Argatu’ un <play>, mie mi se pare că asta este una dintre puținele piese românești pe care le-ai putea pune la main stage la Untold și să faci nebunie din… citește tot Argatu’.
M-a sâcâit vestea asta. S-au despărțit?! Chiar nasol! Dă-i un <play>… Nu-i cunosc. Nu-i cunoaște, de fapt, aproape nimeni. Și cu toate astea… îi cunoaștem foarte bine extrem de mulți. Și nu prin muzica lor. Ci prin sentimentele și trăirile pe care le trăim ascultându-le muzica. Normal că nu e o dramă. Nu s-a oprit… citește tot S-a despărțit Daft Punk. E nasol?