Ca într-un basm românesc cu zmei și Gheonoaie, cețuri magice și pericole de tot felul, calul umple mijlocul spațiului magic…
\nÎntr-o dimineață răcoroasă, cu un soare îndoielnic ce se chinuie să nu răsară și cu promoroacă pe coamă, calul rămâne impasibil și paște liniștit în timp ce Făt-Frumos plescăie mulțumit, încă lungit în patul cald…
\n\n