Bai umanilor, mai simpaticilor, ati lipit plasturi peste rani si zgarieturi vechi de cand ma stiu. M-ati inmuiat cu fiecare dintre mesajele voastre, m-ati indoit, m-ati facut sa rememorez fiecare mangaiere venita dupa o palma dupa ceafa.
\nCredeti-ma, am citit de 3 ori fiecare mesaj de-al vostru, m-au mancat degetele de fiecare data sa spun cate un MULTUMESC! fiecaruia dintre voi.
\nAm citit toate reactiile altor bloggeri, am simtit ceea ce ati transmis vocala cu vocala, consoana cu consoana.
\nCa sunteti umani pe care nu i-am intalnit, pana acum – sper, ca-mi sunteti cunoscuti, ca-mi sunteti prieteni, ca sunteti colegi, bloggeri… VA MULTUMESC, FIECARUIA IN PARTE si va trimit un gand bun inapoi.
\nDar, imi dau seama ca am ajuns la un prag acum. Nu sunt niste sensibilu’-natiunii si nici ghiocel de primavara, am invatat sa primesc batele astea pe cocoasa. Ce m-a dat peste cap a fost ca am realizat ca maine, sau poate poimaine, vecinul meu, vecinul tau, cineva… ii va spune copilului meu asa cum mi-a spus mie vecinul mamei tale, sau vecinul mamei mele. Si doare, doare al naibii de tare, pentru ca stiu cum e.
\nSi daca ar fi vorba de mine… le-as putea lua de la capat pe toate, ai cate ceva de invatat din fiecare mizerie. Dar, fiind vorba de familie, atunci totul se inmulteste cu X, unde X egal infinit.
\nGata, hai sa ne oprim, m-ati ajutat, fiecare in parte, cum nu va dati seama. Dar ce e prea mult se intoarce si-l loveste pe cel bine intentionat.
\nHai sa nu transformam totul intr-un circ, si va spun sincer: tot valul asta de posturi, mesaje, mailuri, comentarii, a contat mai mult decat orice campanie anti-discriminare facuta de guvern sau orice ONG posibil. Si nu ma refer aici la mine, caci nu sunt eu motul, ma refer la toti, colorati mai-mult-sau-mai-putin, la cei cu probleme de vedere, cu probleme de locomotie, bolnavi de HIV.
\nA contat pentru ca aratat ca… nu toti sunt asa. Nu toti vad ciori, chiori, ciumati si handicapati, a aratat ca o buna parte din ai nostri inca au ochi sa vada si sufletul.
\nSi pentru asta imi scot palaria in fata voastra, ma plec cu fruntea de pamant si va spun, cat pot de tare – dar parca nu destul, MULTUMESC!
\nDati-mi timp, am nevoie de el. Si daca mi se va parea, la un moment dat, ceva destul de bun pentru voi… am sa postez.
\np.s. Etherfast se va ocupa de partea finala a concursului Rasarit de soare, e iscusit si stie cum sa le organizeze.
\n", "protected": false }