Ieri s-au făcut 8 ani de când am făcut femeie serioasă din ea.
\n\n\n\nAni perfecți? Departe de așa ceva.
\n\n\n\nFiecare cu greșelile lui. Plus rateurile comune… împreună.
\n\n\n\nAu încercat mai mulți “să ne vândă” drept cuplul perfect. Am râs. Departe de așa ceva.
\n\n\n\nNici nu ne-am propus… și oricum nu reușeam.
\n\n\n\nS-au făcut opt ani. Mă rog, 12 împreună… dar 8 de când m-am înduplecat și i-am dat numele meu. Îți zic… mare onoare! :))
\n\n\n\nAcum era momentul în care să încep cu sfaturi și pilde. Să explic ce e de făcut și cum trebuie făcut, astfel și alții să se bucure de… dar nu. Doamne, apără și păzește, că încă nu m-am dilit de tot la cap.
\n\n\n\nSfaturi n-am. Nici pilde. Doar povești. Unele de râs, altele… cu mai puțin râs.
\n\n\n\nDar m-am apucat să scriu textul ăsta pentru ea, pentru noi.
\n\n\n\nPentru că, în felul meu, o iubesc tare pe creștina asta. În felul meu ciudat, imperfect, cu greșeli și rateuri… o iubesc tare mult.
\n\n\n\nNici nu prea înțeleg de ce, că-i acră și ciufută, încăpățânată și avântată, prea harnică și mult prea ambițioasă… dar asta e, m-am pricopsit cu ea.
\n\n\n\nOpt ani.
\n\n\n\nCâți vor mai urma?
\n\n\n\nNu știu. Rămâne să vedem.
\n\n\n\nLa mulți ani, Dei!
\n", "protected": false }