Vorbeam acum cateva zile cu niste vechi prieteni despre “cum era, frate, unu maiu…!“.
\nEra altceva decat e acum… si evident ca au inceput sa curga amintirile:
\n– cum s-a trezit prietenul Gulie in camera unor neni foarte gay si cum s-a chinuit el sa-i convinga, cu toate ca era nud, ca orientarile lui sexuale sunt foarte intru fete si nu inspre domni…
\n– cum ajungeam sa mancam pe plaja la Neptun, la steaguri, gogosi inmiresmate cu ketchup luat de la Spring-Time, caci nu mai aveam bani nici de apa de la chiuveta…
\n– cum ne alerga nasul prin tren si ne dadea jos in fiecare gara, de ajungeam sa facem drumul inapoi in 24 de ore…
\n… ce sa mai, nebuniile tineretilor, cu naivitatile lor, cu bucuriile lor, cu entuziasmul ala al anilor putini.
\nDe la 14 ani, in fiecare an, merg la mare de 1 mai. Asta era primul an in care ma gandeam ca ar fi cazul sa intrerup “traditia” dar pentru ca in meseria mea nu e dupa cum vrei tu ci dupa cum vrea clientul… am eveniment la mare si pe 1 si pe 2 mai. Asadar, in timp ce va scriu aste cuvinte, EA imi calculeaza cate tricouri voi avea nevoie in aste 4 zile (dap, plec in noaptea asta pentru a evita nebunia de maine).
\nDar pentru mine nu mai e acelasi intai al lui mai de pe vremuri. Da, stiu, am imbatranit… ideea este insa ca ma lasa cu gura cascata schimbarea asta. Nu am fost plecat nicaieri, toate s-au intamplat aici, cu noi de fata, dar totusi… cand ne apucam sa depanam amintiri imaginile sunt atat de diferite incat te intrebi daca iti aduci aminte cum trebuie.
\nCaci parca atunci nu ne dadeam de ceasul mortii sa fluturam bani, se fluturau funduri dezgolite pe geamurile trenurilor spre si dinspre mare, parca atunci nu era totul sa ai masa la clubul al’ mai motat ci ajungea si un dans pe stilul inghesuit in Blu-Bar-ul din Olimp, atunci parca nu era totul sa te vada lumea la carciuma aia cu limuzine in fata ci ajungea si o gogoasa pe digul neptunian.
\nE, erau si pe vremea aia cluburi de fite dar acolo se distrau “aia mari”, adica oamenii in varsta pentru noi, cei de peste 30 de ani. Noi tinerii, si asta insemna de la 14 la 25-26 de ani, ne calcam in picioare pe terasa la Mocea si spre dimineata ajungeam in camere de hotel insalubre in formatii de cate 15.
\nAtat de mare sa fie diferenta asta intre generatii?
\nDe la personal – clasa a II-a fara loc la BMW 335?
\nDe la stat in fund pe plaja la caffe – moccacino – cocacino – con latte machiatto e spuma pe terasa la Rex?
\nDe la 14 in camera de hotel de 2 stele la… apartament la hotel de 5 stele cu jacuzzi, piscina si SPA?
\nSi nu, nu vorbim de posibilitati si de multitudinea de noi variante si tentatii, vorbim de asteptari. Adica la noi, si cred ca aici ma refer la toti, asteptarile erau mici si normale dar multumirea te facea sa vorbesti de saracia aia de 1 mai pana la urmatorul.
\nIar acum, la cei ce acum fac 18-20 de ani, asteptarile sunt atat de mari, ambitiile depasesc orice inchipuire incat, la intoarcere, dezamagirea ca n-a avut cea mai buna masa in Bamboo si ca nu s-au cumparat decat 4 sampanii de 14 milioane la masa sterge cu buretele orice bucurie…
\n", "protected": false }